Tradiția străveche bizară din Maramureș. Ziua în care femeii îi era permis să-și bată bărbatul
0Sâmbăta Mare, ultima zi de pregătire a marii sărbători a creștinătății, Învierea Domnului, are și conotații ciudate în Maramureș. În această zi femeile fac cele mai intense pregătiri pentru Paște, însă un vechi obicei spune au și dreptul de a-și bate bărbatul.
De această zi sunt legate mai multe credințe din vechime. O parte dintre ele sunt enumerate de autoarea Iulia Gorneanu, pe pagina sa pe rețelele sociale.
Potrivit ei, în această zi se fac mai multe gesturi magice.
„Femeia, prin repetarea unor gesturi rituale străvechi, capătă în Sâmbăta Paștelui puteri magice, pe care le folosește pentru a atrage belșugul, sănătatea, norocul: unge pomii cu aluat pentru a le spori rodul, îngroapă rămășițele mielului la rădăcina unui măr pentru ca familia să-i fie protejată de boli, seamănă flori în grădină, pregătește o pască specială pentru vite ca să le sporească mana și ca să le ferească de primejdii, aruncă pe apă curgătoare cojile de ouă folosite la prepararea aluatului, pentru ca uliul să nu atace găinile”, arată ea.
De asemenea, cea mai hazlie (dar și foarte veche) dintre toate aceste vechi credințe este cea care îi permite femeii să-și bată bărbatul. Fără folos, însă.
„Femeia numai o dată în an poate să bată bărbatul: în Sâmbăta Paştelui. Când ar şti ea ce putere are atunci... Dar ce folos că are mult de lucru şi n-are când!”, scrie ea, citând din Elena Niculiță Voronca – Datinele și credințele poporului român.
Cea mai aglomerată zi
Pe de altă parte, aceasta este cea mai încărcată zi din toată săptămâna. După ce vineri a fost zi de doliu, astăzi, gospodinele trebuie să recupereze tot ce nu au putut să facă ieri.
O veche credință românească spune că astăzi, resturile adunate după sacrificarea mielului se îngroapă la rădăcina unui pom sănătos, pentru ca întreaga familie să aibă sănătate tot anul.
Femeile se îngrijesc ca toată familia să aibă haine curate. În trecut, femeia era responsabilă de tot ce însemna textile într-o casă: de la îmbrăcăminte, lenjerii de pat sau ștergare de bucătărie sau ornamentale ori fețe de masă, toate acestea reveneau în sarcina femeii, care trebuia să pregătească un rând de haine noi pentru membrii familiei de sărbători. Astfel, în ziua Învierii să poată merge toți la biserică cu haine noi.
Încă de cu seară, femeile pregătesc coșul cu bucatele care vor fi duse duminică dimineața la biserică, pentru a fi sfințite. În Maramureșul istoric, coșul este înlocuit cu o traistă, în care femeile bun bucatele pentru a fi sfințite.
În coș sau în traistă se va afla o lumânare albă, ouă, miel, cozonac, pască și vin, peste care se va așeza un ștergar nou.
În sâmbăta de Paști se spunea că nu e bine să dormi, pentru că în această noapte se deschid cerurile și Domnul poate vedea înlăuntrul ființelor vii.
Tot în Sâmbăta de Paști, înainte de miezul nopții se pleacă spre biserică, unde credincioșii vor lua Lumina, semnul Învierii Domnului.
Se încarcă comentariile...
